Negustor de suflete

In ultimele 2 zile televiziunile ne-au infatisat un flagrant infiorator, o oroare care depaseste imaginatia, care m-a cutremurat si revoltat deopotriva: un tata isi vinde copiii pentru 12.000 de Euro. Dar ceea ce e absolut ingrozitor este faptul ca acei copii nu erau "vanduti" pentru a fi adoptati, asa cum "era la moda", ci urmau sa constituie o adevarata "banca de organe", vietile lor nefiind puse in discutie nici o secunda. Intr-adevar, domnea la acei oameni acasa o saracie lucie, era vai si amar, insa nimic de pe lumea asta nu o poate indreptati pe acea creatura, numita om si tata, sa procedeze astfel. Stiu ca exista parinti care si-ar da viata pentru copiii lor, exista animale care isi protejeaza puii cu toata forta de care sunt in stare. Insa, cand am auzit dialogul intre respectivul tata si asa-zisul cumparator, am avut senzatia ca asist la discutia pe care, in copilarie, bunicul meu o purta atunci cand incerca sa vanda un porc sau un vitel. Si ca si cum nu ar fi fost de ajuns, tatal-vanzator o oferea la final, ca pe un bonus, si pe fiica sa mai mica, tinand sa adauge si o explicatie suplimentara: " Puteti scoate tot din ea!" , referindu-se la organele fetitei, ca si cum ar fi fost vorba despre porcul ce urma a fi taiat in ajunul Craciunului. Din punctul tatalui de vedere, fata nu-i mai era necesara, deoarece era bolnava. Pentru un astfel de tata, care poate sa faca asa ceva, nici o pedeapsa din lume nu mi se pare prea grea, ci ar trebui inventate pedepse noi, care sa fie direct proportionale cu faptele-i monstruoase.
Prin acest flagrant, am asistat la o negociere, la un proces de vanzare-cumparare, insa daca va ganditi o secunda ca e posibil sa se intample astfel de cazuri frecvent, poate chiar langa noi, fara a banui macar ceva, e suficient sa ne dam seama ca degradarea umana poate atinge cote paroxistice, iar prin comparatie, pisica mea, care este afectuoasa, comunicativa, poate castiga cu brio statutul de om.
Acest tip de caz ar trebui sa traga un mare semnal de alarma institutiilor , organizatiilor internationale (care au filiale si activitate si in Romania) care apara drepturile copilului, iar daca tot traim intr-o perioada a campaniilor umanitare, consider ca una in aceasta directie ar fi mai mult decat obligatorie. Viata de zi cu zi, cu problemele de tot felul, ne opreste doar o secunda in loc pentru a ne mira de un astfel de caz vazut la televizor, insa ganditi-va cum e sa treceti acest prag in care copilul este vandut pentru organe, cum ajunge in mainile unor monstri cu chip de om si, mai departe, la ce este supus copilul ulterior, la ceea ce se petrece in sufletul lui de pui de om: un biet suflet amarat, total neputincios, care este sacrificat pe altarul banului !!!!