Sarbatori fericite tuturor si un An Nou mai bun!

Andreea Marin Banica - 1 decembrie, ora 15, Carrefour Orhideea, Bucuresti - prezentarea colectiei pentru bebelusi VIOLET by Andreea Marin Banica si a volumului "PRETUIESTE VIATA"

ANDREEA MARIN BANICA

- lansarea volumului "PRETUIESTE VIATA", Targul international Gaudeamus, 28 noiembrie 2009 - un adevarat succes -

"As vrea sa le stiu pe toate ..."

Cand viata pare nedreapta ...

Am aflat de la un amic ca a mai aparut un album Laura Stoica saptamana trecuta impreuna cu revista Felicia. Mai mult m-am intristat afland aceasta veste. M-a bucurat un singur lucru: faptul ca muzica Laurei va ajunge la oamenii care au iubit-o, care au apreciat-o cu adevarat! Atat! Pe acest album pot fi ascultate melodii care nu au mai aparut, unele deloc, iar altele in alte forme, remixate. Eu stiam acest album inca din anul 2000, cand Laura se zbatea cu disperare sa lanseze acest material discografic, insa fara nici un succes la acea vreme. Vad ca "vremea" a venit acum :(((!!! Aceeasi oameni care acum 9 ani ii intorceau spatele astazi ii lanseaza album dupa album, e cea mai grava forma de ipocrizie pe care am intalnit-o vreodata. Un om valoreaza mai mult nefiind decat fiind, cand spun "valoreaza" ma refer la "pret", cam cat face omul, iar daca face, de ce sa nu "profitam", gandesc probabil unii?! Si profita, sunt convis ca dorm linistiti noaptea, fara mustrari, fara remuscari ca au intors candva spatele unuli om care muncea din greu, nu dormea noptile din cauza gandurilor grele, de disperare ca oare ce s-o mai intampla cu viata si profesia lui? Dar,intr-o zi acest om plin de ganduri, tristeti, neimpliniri personale si mai apoi profesionale s-a trezit. Probabil parea o zi ca toate celelalte, inca un spectacol intr-un mic orasel, poate ca nimic nu a dat semne ca va fi o altfel de zi, diferita total de celelalte, o zi de rascruce, o mana grea a destinului (daca exista). Aceasta zi, acel spectacol, in acel 9 martie timpul s-a oprit pentru totdeauna pentru omul nostru, ceasul nu a mai ticait, inima nu a mai batut. S-a lasat cortina definitiv peste viata si o tristete fara margini in sufletele celor care i-au fost aproape. De atunci totul e ... amintire! ... dar si tristete, durere, neintelegere a ceea ce s-a intamplat si de ce s-a intamplat. Multe intrebari pe o margine de "comert", un disc aruncat intr-un plastic langa o revista. A fost odata ... , insa acum e doar o poza, un disc si o revista din care omul care a fost priveste printre franjurile unei vieti zbuciumate! Ma revolt a mia oara, pentru ca altfel nu pot.
Sper ca Laura si Cristi, acolo unde sunt, sa-si fi gasit linistea, ar merita-o!

( e posibil sa fi fost incoerent, ilogic in exprimare, dar de aia sunt doar " ...ganduri", fara alte pretentii :)

CharityGift.ro - primul magazin online in care toate produsele contin o donatie, sarbatoreste primul an de la lansare in stil caritabil pe 17 noiembrie!

Marti, 17 noiembrie, ora 20 in club Fabrica din Bucuresti se vor aduna toti prietenii si sustinatorii CharityGift.ro pentru un eveniment aniversar caritabil unde vor concerta Byron, Alexandrina, Spitalul de Urgenta, Hi-Q si Lu Cozma & Sorin Romanescu.

Voluntarii CharityGift.ro si prietenii proiectului vor sarbatori offline, iar contravaloarea tuturor biletelor de intrare va fi donata catre un ONG. Acest ONG va fi ales de catre toti utilizatorii CharityGift.ro pe prima pagina a site-ului, printr-un sondaj ce va fi afisat pana pe 24 noiembrie. Beneficiarii ONG-ul cu cele mai multe voturi stranse vor primi pe 25 noiembrie primul lor cadou de Craciun.

Concertul este organizat de CharityGift.ro, este sustinut de Radio Zu, impreuna cu Image Factory, byron Management, club Fabrica, metropotam.ro, eOk.ro, bestmusic.ro, iconcert.ro, muzicabuna.ro, maximum rock, port.ro, adoptaunong.ro, Lume Buna, Kudika, Amelie, Tabu, mayra si Fab.

Stefan Banica
- Concert extraordinar de Craciun, 2009 -

Stefan Banica - Concert extraordinar de Craciun, 2009 - 10, 11, 12, 13 decembrie, ora 19,30, Sala Palatului, Bucuresti. Biletele s-au pus in vanzare la casele de bilete de la Sala Palatului, Teatrul National Bucuresti, Magazinul Muzica, Teatrul Nottara, staţia de metrou Unirii 2, reţeaua magazinelor Diverta si Germanos, reţeaua Carrefour şi online pe: biletedelatati.ro, vandbilete.ro, bilete.ro, blt.ro, vreaubilet.ro, ticketpoint.ro si eventim.ro!

"THIS IS IT"

Am fost ieri la cinema sa vad "This is it" - un film despre o megaproductie, film care ne face martori la construirea unui show unic, ce-ar fi urmat daca ..... ! O muzica fantastica, care se va situa intotdeauna in afara modei, varstelor, generatiilor, pentru ca este mult prea mare muzica lui Michael Jackson pentru a putea fi categorisita in vreun fel! Sunt multe discutii, este sau nu este Michael in acele imagini? Din punctul meu de vedere, omul din film era mult prea "in vana" ca sa moara doar dupa cateva saptamani din cauze naturale. Una peste alta, in film sunt momente foarte emotionante. La final am vazut in sala de cinema copii care plangeau!

Mariah Carey - live - I want to know what love is

O prestatie live de zile mari, prin care demonstreaza inca o data ca este una dintre cele mai mari cantarete din lume. Jos palaria!

MIHAELA RUNCEANU - O ARTISTA UNICA

Ce faci?

Ce faci atunci cand simti si stii ca te irosesti in actiuni marunte, ca un puzzle despre care stii ca la final, chiar daca il completezi, nu-ti va aduce nici o satisfactie, bucurie, ce faci atunci cand cursul destinului tau o ia pe carari nebanuite, considerate de tine ca fiind gresite sau, cel putin, altele decat cele pe care ar trebui poate sa pasesti? Exista optiuni, liber arbitru, dar oare e chiar atat de simplu? Oare daca incepi sa accepti ceea ce pare ca iti este dat, asta inseamna ca iti urmezi destinul sau ca te resemnezi? Intrebari puerile, cai verzi sau dovada de maturizare si intelegere la un alt nivel?
... cine mai stie !!!???

Stefan Banica - revine "Descult in parc"

Stefan Banica reia seria spectacolelor de teatru cu piesa "Descult in parc", pe care o regizeaza si in care interpreteaza si rolul principal.
Sambata, 26 septembrie si luni, 28 septembrie, se vor desfasura primele doua reprezentatii la Teatrul de Opereta "Ion Dacian" din Bucuresti, incepand cu ora 19,30!

Lady Gaga - live la Video Music Awards 2009



UN SHOW ABSOLUT DEMENTIALLLLLL !!!

WHITNEY HOUSTON - "I LOOK TO YOU"

Primul single de pe noul album Whitney Houston, "I look to you", este absolut demential, iar videoclipul este de o simplitate si o frumusete dezarmante. Am vazut in acest clip o W.Houston care parca isi asuma toate greselile, plina de recunostinta pentru tot ce i-a oferit si ii ofera viata, pentru aceasta noua sansa, pentru publicul ei, care nu a uitat-o. Whitney, in ciuda vietii ei dezordonate, arata fantastic, parca e fara varsta. Succesul nu a intarziat sa apara, fiind cea mai vanduta cantareata americana din acest an, doar dupa cateva saptamani de la lansarea acestui nou album. Doar este vorba de o adevarata legenda a muzicii, care merita cu prisosinta toata aceasta recunoastere a unui public care a asteptat-o ani la rand sa revina. Si se pare ca a meritat asteptarea!

Doua dintre preferatele mele revin in forta cu 2 single-uri noi:
Mariah Carey si Whitney Houston

Mariah Carey
- pentru ea am cea mai constanta admiratie. Imi place si gata, n-am ce face! -

Whitney Houston
- o voce colosala, interpretari magistrale. Dar nu pot intelege un lucru: cum sa nu te protejezi cand Dumnezeu ti-a dat atata har?

Noul album Mariah Carey

Nico - "Love mail" - noul single

- o artista care merita tot respectul -

Nico - site oficial

http://nicomusicro.hi5.com/

http://www.youtube.com/nicomusicRO

http://www.myspace.com/nicofanclub

Anna Vissi - o voce care ravaseste

O mare artista pe care o ascult de fiecare data cu mare placere, are acel gen de muzica de care nu ma pot plictisi, iar vocea Annei este cutremuratoare, prin vibratiile ei ma trimite cu gandul la tragedia greaca. O pot asculta iar si iar si iar si iar ...

STEFAN BANICA - in premiera, regizor de teatru -
"DESCULT IN PARC"

Piesa "Descult in parc" , in regia lui Stefan Banica, se va juca pe 2 iunie, 3 iunie, 9 iunie, si 10 iunie, la ora 19:30 la Teatrul de Operetă "Ion Dacian" din Bucureşti. Alaturi de Stefan Banica, din distributie fac parte: Mitica Popescu, Oana Ioachim, Ileana Cernat, Bogdan Tudor.

Biletele pot fi procurate on-line de pe bilete.ro, blt.ro şi biletedelatati.ro sau de la Sala Palatului, Magazinul Muzica, magazinele Carrefour şi Cora, metrou Unirii 2, Teatrul de Operetă "Ion Dacian",Teatrul Naţional Bucureşti.

Andreea Marin Banica - gazda Galei UNICEF - 1 iunie 2009, TVR1

Flower - Kylie Minogue

Abia ce am postat o urare de Paste pe blog si totusi, un cantec, care ma fascineaza de cate ori il ascult, nu imi da pace, "Flower", cantat cu o sensibilitate iesita din comun de Kylie Minogue. Prima data l-am auzit cantat live de Kylie in concertul de anul trecut din luna mai de la Bucuresti. M-a izbit de la primele acorduri, era altceva decat auzisem la Kylie Minogue, un sound straniu si niste versuri de-ti faceau parul maciuca, si asta se intampla intr-o muzica pop bantuita de un comert de cele mai multe ori ieftin si brusc auzi niste versuri care parca vin din alta sfera, versuri profunde, evident traite la cote fierbinti de protagonista, astfel incat, atunci cand interpreta acest cantec, aveai senzatia ca e atat de aproape de tine ca spectator si totusi, atat de departe, ca si cum s-ar fi desprins de tot ceea ce e pamantesc.
Mai jos, Kylie in concert cantand acest cantec si, de asemenea, versurile.

"Flower" - Kylie Minogue


FLOWER

Wrapped in a blanket of hope
Asleep in a bed of dreams
I step into eternity
It’s not part of my hand
Not at all
For who knows which way the wind is gonna blow
I am waiting for your gentle whisper

Chorus:
Distant child, my flower
Are you blowing in the breeze
Can you feel me
As I breathe life into you
You are my flower
Somewhere in a desert haze
I know one day you’ll amaze me

I have to balance imagining the moment I can be
Looking deep into your eyes
For now a mystery
Not at all
For who knows which way the wind is gonna blow
Are you waiting for a gentle whisper

Chorus:
Distant child, my flower
Are you blowing in the breeze
Can you feel me
As I breathe life into you
You are my flower
Somewhere in a desert haze
I know one day you’ll amaze me

Two hearts
In the hands of time
Your life breathes into mine.
I’ll be with you forever
I’ll give you everything I have
Want you to understand
It’s you and I together

Chorus:
Distant child, my flower
Are you blowing in the breeze
Can you feel me
As I breathe life into you
You are my flower
Somewhere in a desert haze
I know one day you’ll amaze me

Hristos a inviat!

Paste fericit, lumina, caldura si iubire!

"Onegin" - un film care nu trebuie ratat

Chiar daca a aparut in 1999, eu nu auzisem de acest film pana mai ieri. In week-endul trecut cautam pe net filme mai vechi si, intamplator, am dat peste filmul ""Onegin", in rolurile principale - Ralph Fiennes si Liv Tyler. Vizionarea acestui film mi-a provocat mari surprize, este de-o frumusete coplesitoare totul: locatiile, unghiurile in care este filmat, cadrele special create, totul este plin de poezie, dragoste, durere, neimpliniri, frumusete. Liv Tyler este intruchiparea feminitatii, un joc atat de sincer, profund si ingenuu, ca sa nu mai vorbesc de frumusetea ei dezarmanta ( este de 10 ori mai frumoasa decat toate Angelinele Jolie ). Ralph Fiennes, care nu mai are nevoie de nici o prezentare, face un rol pe masura talentului sau extraordinar.
Vizionand filmul am avut senzatii diverse, a fost ca si cum as fi vazut cele mai frumoase picturi, as fi citit cele mai bune carti si as fi ascultat o muzica de vis, si toate acestea intr-un film :"Onegin".
Recomand aceasta pelicula cu caldura, la final de saptamana, cand ai chef ca timp de o ora si jumatate sa sa te "imbogatesti" cu un film de arta, pe care l-as numi capodopera.

Iata un mic montaj cu imagini din film:


Iar acesta este afisul filmului:

La multi ani / Paste luminat !

La multi ani tuturor celor care poarta nume de floare! Si sarbatori luminate celor care astazi sarbatoresc Pastele !

Si totusi, timpul trece !

Zilele acestea am descoperit pe youtube noi postari cu niste filmari ale Elenei Carstea, din 1993, deci au trecut 16 ani !!! Nu pot sa cred ! N-o sa comentez aici modul Elenei de a fi sau talentul ei, care este fara indoiala unul extraordinar ( am vazut-o in 2003 la cabaretul "Melody" din Mamaia cantand "The greatest love of all" din repertoriul lui Whitney Houston si am fost siderat, nu am crezut ca aceasta piesa poate fi cantata si altfel decat o stim cu totii. Ei bine, Elena Carstea a demonstrat ca se poate, am ramas mut de uimire in fata unui asemenea talent, o voce pur si simplu ravasitoare! ) Dar sa revin , voiam sa vorbesc despre faptul ca m-a "izbit" filmarea ei din 1993. Doamne, cum arata! Ce fatza frumoasa avea! Oare s-o fi gandit atunci ca acea frumusete a chipului se va stinge intr-o zi? Si-o fi trecut mana peste fatza, gandindu-se cat este de tanara si frumoasa? Nu prea cred, nu avem timp cand suntem tineri sa ne preocupe asemenea ganduri, cu toate ca asta ne-ar face sa pretuim totul mai mult. Mai degraba cred isi privea aparitia fizica ca pe un dat ce i se cuvenea, asa sunt mai toti tinerii, nerecunoscatori fata de darurile cu care ii inzestreaza natura. Ne trezim abia atunci cand totul este aproape sfarsit, daca nu pierdut definitiv, traind nostalgia unor vremuri care nu se mai intorc, un timp in care am fi putut fi fericiti, doar sa fi deschis ochii mintii si inspre noi insine. Dar suntem atat de ocupati! Si e pacat ...

Iata filmarea despre care vorbeam:


Si o piesa audio mai putin cunoscuta, dar impresionanta:

Elena Carstea - Trecatori de-a lungul vietii ..

Un soi de pechinez pe catalige

Astazi am avut o zi de luni din aceea in care nu prea iti vine sa te trezesti si sa te dai jos din pat, as fi facut dimineata exact ca pisica mea atunci cand vreau s-o bag in cutie pentru a o duce la doctor :)) (adica nu intra in cutie decat bagata cu forta). Si asta din mai multe motive, insa unul m-a pus cu botul pe labe de cateva zile incoace: dragutul de fisc, care vrea sa-mi scoata ochii cu orice pret, fara a avea un motiv intemeiat. Mai mult nu am chef sa dezvolt, insa sunt plin de scarba ... O institutie care se vrea drepta, dar care vrea sa bage mana cu forta in buzunarul omului, doar pentru a mai aduna ceva banet la buget, ca ,deh... , doar e criza. As da o solutie cuiva care ar cam avea nevoie: niste catalige mici, scurte, simpatice, pantalonul lung tras peste ele si problema e rezolvata. Pechinez pe catalige :)) !!

"Un actor grabit" - remix

Remixul piesei "Un actor grabit" a fost realizat pentru Laura Stoica de DJ Raoul cam prin 2003, iar aceasta varianta a piesei nu este cunoscuta publicului. De aceea m-am gandit ca unora poate le-ar placea sa asculte acest remix inedit.

Angelica Vasilcov - un mare talent care nu are "loc" in Romania

Asa cum se intampla de cele mai multe ori, noi, romanii, avem nevoie sa ne recunoasca altii valorile, indiferent de zona din care vin acesti oameni de exceptie, fie ca e vorba de sport, matematica, muzica sau alte domenii in care semeni de-ai nostri stralucesc. Iar atunci cand un asemenea om este recunoscut peste hotare, ne place atat de mult sa-l asimilam, sa ne batem cu pumnul in piept ca e de-al nostru, chiar daca acelui om poate i s-au strepezit dintii incercand sa razbata, sa se poata exprima in propria tara. Ah, da, si se mai intampla acelasi fenomen atunci cand o personalitate moare si, bineinteles, cu cat moartea sa este mai dramatica, cu atat romanul "savureaza" momentul mai pe indelete, neuitand sa spuna " ce om a fost, ce valoare ..." , chiar daca doar cu cateva luni inainte de un astfel de eveniment nefericit poate ca nici nu-si mai amintea ca exista acea " valoare". Dar, ma rog, despre asta s-ar putea scrie la nesfarsit. Concluzia este ca suntem, ca natie, un soi de femeie intretinuta: cand e de bine ne asociem repede cu binele respectiv, ne guduram, iar cand e vorba de rau, pac, ne dezicem, ba chiar aruncam si cu o piatra, ca sa fim mai convingatori ca suntem in tabara potrivita. E ca la fotbal, cand echipa favorita castiga: sunt de-ai nostri, ii imbratisam, ii ovationam, iesim in strada, ii adulam, iar cand echipa pierde: huooo, sa nu mai auzim de ei, niste nenorociti ! Mai pe scurt, succesul e al nostru, esecul e al lor!
Asa s-a intamplat cu tenorul Costel Busuioc si cred ca e pe cale sa se petreaca un alt fenomen. Acesta este subiectul despre care vreau sa scriu astazi. Numele ei este Angelica Vasilcov. Am ascultat-o prima data acum vreo 2 ani pe youtube. N-o cunosteam, insa, cand am ascultat-o, mi-a taiat rasuflarea, inca un mare talent, prea putin, aproape deloc cunoscut, care zacea undeva prin Bucurestiul acesta gri. Insa Angelica, prin vocea sa plina, transforma gri-ul in culori dintre cele mai pastelate, unele unice, inventate de ea insasi. Te face sa vibrezi in acelasi timp cu ea, iti trasfera empatic emotia ei, toata sensibilitatea, te rascoleste, te face sa crezi ca viata e frumoasa.
Salvarea Angelicai se pare ca vine dintr-o zona in care eu nu prea credeam la un moment dat: youtube-ul. Are postate zeci de clipuri, cu peste 5 milioane de vizitatori din intreaga lume, in care canta live piese cunoscute din repertoriul international, iar , mai nou, interpreteaza propriile sale compozitii, piese ce vor alcatui, se pare, primul sau album, care va fi lansat de o mare casa internationala de discuri. Ca exemplu, doar cover-ul Angelicai dupa piesa Leonei Lewis, "Bleeding love", are peste 1.200.000 de vizitatori, o performanta extraordinara
Angelica este o dovada vie ca visele cele mai mari, de neimaginat uneori, pot prinde viata ca prin farmec, insa un farmec compus dintr-o uriasa pasiune pentru muzica, multa munca, perseverenta si o ambitie vecina cu nebunia. Un astfel de om te face sa crezi , macar pentru o clipa, ca dorinta poate invinge, ca exista posibilitatea ca si visele cele mai mari sa devina palpabile, reale, "traibile", transformandu-se in izvor de inspiratie pentru alti visatori fara leac.
Intr-o tara in care media este populata de cele mai stranii creaturi, poate ca nu ar fi rau, macar din cand in cand, sa ne aplecam cu respect catre valorile adevarate, numai ele pot deveni modele sanatoase, aducand trepat vindecarea intr-o jungla plina de ciuma.

Putem incepe prin a o vota pe Angelica aici: www.musicmogul.com

Pentru studentii la Masteratul de Comunicare si Relatii Publice

Salut,

Stiu ca e o problema faptul ca pe site-ul www.comunicare.ro nu exista cursul "Analiza imaginii organizatiilor" , iar asta in conditiile in care cei care inca nu si-au ridicat cursurile pe CD de la facultati nu au de unde sa-si procure cursul. Mai mult decat atat, studentii fara acest curs sunt pusi in situatia de a nu-si putea pregati referatul la aceasta materie, obligatoriu pentru a putea intra in examen, referat care trebuie predat pana la data de 30 martie, cel tarziu.
Asadar, vazand multe mesaje pe forum in acest sens, m-am gandit sa vin in sprijinul acestor studenti. Cine doreste cursul "Analiza imaginii organizatiilor" poate sa-mi lase un mesaj aici, pe blog, cu o adresa de mail, unde sa poate primi cursul, sau sa scrie direct pe adresa: analizaimaginiiorganizatiilor@gmail.com

IMPORTANT DE RETINUT:

Tin sa precizez sa si eu sunt student la acest masterat, deci nu reprezint facultatea, NU vorbesc oficial in numele nimanui, ci doar in numele meu, fac asta doar pentru a veni in sprijinul colegilor, total dezinteresat. Iar adresa de e-mail de mai sus am creat-o eu pe gmail, pentru a nu folosi adresa mea personala.

Toate cele bune! Bafta!

Stefan

Filme si actori care merita (sau nu) ...

Am reusit sa vad aproape toate filmele care au fost candidate anul acesta la premiile Oscar. Unele mi-au placut foarte mult, iar altele nu vad de ce au fost cotate atat de bine. Unii dintre actorii nominalizati la Oscar au facut roluri fenomenale, si i-as aminti aici pe Kate Winslet ( The reader ), Sean Penn ( Milk ), Melissa Leo ( Frozen River) , Heath Ledger ( The dark night), Richard Jenkins ( The visitor ) , Michael Shannon ( Revolutionary Road ), Meryl Streep ( Doubt).
"The Reader" e un film excelent, care putea foarte bine sa castige si Oscarul pentru cel mai bun film, la fel si "Milk".
A fost o concurenta foarte stransa, un an cu filme si roluri de senzatie. S-a detasat clar Kate Winslet, nu se compara cu rolul lui Meryl Streep din "Doubt" , un rol si joc bun, fara indoiala, doar vorbim de Meryl Streep, insa aceasta a fost depasita de interpretarea lui Kate Winslet. Mi-a fost frica ca va castiga Mickey Rourke la categoria " cel mai bun actor intr-un rol principal", dar slava Domnului ca n-a fost asa. Nu inteleg toata aceasta nebunie, sa fie premiat un actor doar pentru ca e un distrus ( din vina sa, nu a altora ) care a avut puterea de a se ridica putin din gunoi si ca a putut juca normal, asa cum se presupune ca ar trebui sa faca orice om care e actor? Rourke nu face un rol de exceptie, asa cum des s-a vehiculat, ci are un joc linear, cu o singura strafulgerare de emotie/durere/revolta/tristete. Dar atat, in rest nimic senzational. As fi fost revoltat sa fi castigat acest domn in fata genialului Sean Penn, care e intr-adevar un mare actor.
Alte 2 filme care nu prea aveau ce cauta printre favorite sunt: "Frost/Nixon" si "The curious case of Benjamin Button", primul, in afara de momentele istorice pe care le relateaza, nu este cu nimic spectaculos, iar al doilea ( mare dezamagire pentru mine, ma asteptam la mult mai mult dupa atata reclama) e un film care ar fi putut "sparge" concurenta, insa e foarte monoton, atat Brad Pitt, cat si Cate Blanchet au un joc care se incadreaza in normalitate la nivelul lor, adica nu stralucesc cu nimic. Din punctul meu de vedere, Brad Pitt nu avea ce cauta printre nominalizatii din acest an la categoria "cel mai bun actor intr-un rol principal".
"Slumdog Millionaire" e un film cu toate ingredientele pentru succes, asa cum si are. Fara actori de renume, reuseste sa impresioneze printr-un ritm fascinant, care te tine lipit de ecran, actorii, de la cei mici de tot, pana la cei mari, isi sustin foarte bine partiturile . E un film care merita vazut cu adevarat, din multe puncte de vedere. Merita premiile Oscar. De asemenea, "Milk" este sclipitor, iar in fata lui Sean Penn nu putem decat sa ne plecam, un actor demential.
Nu pot intelege un lucru: cum a putut fi nominalizat la Oscar cu rolul sau din penibilul film "Tropic Thunder" dl. Robert Downey Jr. ? Asta e peste puterea mea de a-mi explica, e o porcarie de film, nu as sfatui pe nimeni sa-si piarda timpul cu asa ceva, mai bine dormi in timpul ala.

Un mare nedreptatit, intr-adevar, mi se pare Leonardo DiCaprio, cu rolul sau din "Revolutionary Road", merita de 1000 de ori mai mult sa fie nomizalizat fata de Brad Pitt, care nu joaca mai nimic, in afara de un machiaj exceptional, dar totusi, asta e meritul make-up-ului, nu al actorului ... DiCaprio e foarte bun in "Revolutionary Road" , la fel de bun ca si Kate Winslet, 2 actori minunati, de cursa lunga.
Un film care a facut mare valva si , din punctul meu de vedere, nu merita deloc, este "Vicky, Cristina, Barcelona", in regia lui Woody Allen. Un film fara ritm, plictisitor, plat, in care Penelope Cruz iese bine in evidenta, dar nu neaparat pentru ca este geniala, ci doar in comparatie cu ceilalti actori, care se "conformeaza" atmosferei filmului, adica "varza". Insa, sa fim seriosi, rolul lui Penelope nu era musai de Oscar. De exemplu, in "Volver", Penelope Cruz a fost mult mai buna. Dar, ma rog ... Ca rol secundar nici nu avea cine alticineva sa ia Oscarul in acest an.

Oricum, in comparatie cu alti ani, ca si castigatori de Oscar, anul acesta aproape tot ceea ce mi-am dorit s-a si adeverit, am avut aceasta satisfactie. Spor la vazut filme bune!!!

Ion Dolanescu s-a stins!
Dumnezeu sa-l odihneasca!

Ion Dolanescu - ultima sa aparitie intr-o emisiune tv, alaturi de mama sa de 96 de ani si fiul sau, Ionut Dolanescu, 6 martie 2009, Happy Hour, ProTV

Negustor de suflete

In ultimele 2 zile televiziunile ne-au infatisat un flagrant infiorator, o oroare care depaseste imaginatia, care m-a cutremurat si revoltat deopotriva: un tata isi vinde copiii pentru 12.000 de Euro. Dar ceea ce e absolut ingrozitor este faptul ca acei copii nu erau "vanduti" pentru a fi adoptati, asa cum "era la moda", ci urmau sa constituie o adevarata "banca de organe", vietile lor nefiind puse in discutie nici o secunda. Intr-adevar, domnea la acei oameni acasa o saracie lucie, era vai si amar, insa nimic de pe lumea asta nu o poate indreptati pe acea creatura, numita om si tata, sa procedeze astfel. Stiu ca exista parinti care si-ar da viata pentru copiii lor, exista animale care isi protejeaza puii cu toata forta de care sunt in stare. Insa, cand am auzit dialogul intre respectivul tata si asa-zisul cumparator, am avut senzatia ca asist la discutia pe care, in copilarie, bunicul meu o purta atunci cand incerca sa vanda un porc sau un vitel. Si ca si cum nu ar fi fost de ajuns, tatal-vanzator o oferea la final, ca pe un bonus, si pe fiica sa mai mica, tinand sa adauge si o explicatie suplimentara: " Puteti scoate tot din ea!" , referindu-se la organele fetitei, ca si cum ar fi fost vorba despre porcul ce urma a fi taiat in ajunul Craciunului. Din punctul tatalui de vedere, fata nu-i mai era necesara, deoarece era bolnava. Pentru un astfel de tata, care poate sa faca asa ceva, nici o pedeapsa din lume nu mi se pare prea grea, ci ar trebui inventate pedepse noi, care sa fie direct proportionale cu faptele-i monstruoase.
Prin acest flagrant, am asistat la o negociere, la un proces de vanzare-cumparare, insa daca va ganditi o secunda ca e posibil sa se intample astfel de cazuri frecvent, poate chiar langa noi, fara a banui macar ceva, e suficient sa ne dam seama ca degradarea umana poate atinge cote paroxistice, iar prin comparatie, pisica mea, care este afectuoasa, comunicativa, poate castiga cu brio statutul de om.
Acest tip de caz ar trebui sa traga un mare semnal de alarma institutiilor , organizatiilor internationale (care au filiale si activitate si in Romania) care apara drepturile copilului, iar daca tot traim intr-o perioada a campaniilor umanitare, consider ca una in aceasta directie ar fi mai mult decat obligatorie. Viata de zi cu zi, cu problemele de tot felul, ne opreste doar o secunda in loc pentru a ne mira de un astfel de caz vazut la televizor, insa ganditi-va cum e sa treceti acest prag in care copilul este vandut pentru organe, cum ajunge in mainile unor monstri cu chip de om si, mai departe, la ce este supus copilul ulterior, la ceea ce se petrece in sufletul lui de pui de om: un biet suflet amarat, total neputincios, care este sacrificat pe altarul banului !!!!

... fara cuvinte

Ce se mai poarta ...

Zilele acestea am trait si clipa in care modelele "eleva porno", "piticu' porno", "bunica porno" ,"doamna Alexandra" , Nikita sau Naomi au fost depasite de modelul aruncatul chilotilor familiei milionare si celebre in nasul opiniei publice. Da, cred ca poate fi adevarat tot ceea ce dezvaluie respectiva persoana si imi pare rau ca i se intampla astfel de lucruri, insa de aici si pana la a face partasa o tara intreaga la "drama" ei e cale lunga. In primul rand, nu vad de ce ar interesa acest subiect atat de mult (in afara plajei jurnalistice, care haleste pe nerasuflate acest subiect), incat sa presupunem ca ar trebui sa pornim la lupta ca la indemnul Vrancioaiei!? In momentul in care doamna s-a bagat in acest mariaj-business a facut cumva un referendum ca sa ne intrebe daca sa accepte sau nu mariajul? De ce ar trebui sa suportam acum lamentarile zilnice pe toate caile posibile, ziare si tv? Demnitatea oare nu si-a gasit locul in casa ei? Exista un cuvant, care ne-ar fi ferit de un asemenea "show" mediatic: ASUMAREA. Pana mai ieri oare sotul ei era cel mai bun, mai cinstit si mai iubitor, iar astazi este omul negru? Oare nu stia ca e "omu' negru" inca de la inceputuri? Ba da, doar ca atunci i-a convenit situatia si, intr-un fel, acceptand acea realitate a devenit ea insasi partasa la ceea ce ea azi acuza cu mult venin. Concluzia ar fi ca se acuza, acuzand! A cazut in propria plasa!
Jurnalistii sunt profesionisti sau diletanti in functie de care parte a baricadei sunt, dupa principiul " cine nu e cu mine, e impotriva mea", adica , daca ieri un ziarist era bun, pentru ca ma avantaja articolul scris de el, azi e un papagal diletant, care trebuie "educat", doar pentru ca nu e de partea mea. Si, uite asa, s-a descoperit in persoana lu' madam un real barometru, care masoara profesionalismul in media.
Tot face apel la insitutiile statului si la opinia publica pentru a o apara, poate vrea vreo lege care s-o apere personal? Poate vrea sa devina ambasadoarea femeilor (bogate neaparat, ca tot bate moneda pe acest tip de situatie) abuzate ? Si inca ceva: nu are casa, fratilor!!! Sa incercam sa-i gasim un loc unde sa stea, poate la un azil.
Pentru sarmanele femei din aceasta categorie, aceste oropsite ale sortii, poate n-ar fi rau sa se infiinteze un sindicat al cucoanelor maritate din interes , ulterior aruncate pe usa din dos la gunoi, iar statul roman sa acorde pensie acestei categorii 'defavorizate" - pensia fostei sotii de miliardar.
Si nu sunt de acod cu abuzurile, sub orice forma s-ar manifesta ele, dar nici mascarada nu-mi place , absolut deloc!

Jennifer Hudson- una dintre cele mai mari cantarete si actrita de Oscar

Prima data am vazut-o in filmul "Dreamgirls", in care guest star era Beyonce. Mare mi-a fost surpriza sa descopar in acest film o cantareata de care nu auzisem pana in acel moment, o artista care din primul moment iti capta atentia si o punea in umbra ca valoare pe supercunoscuta Beyonce. E vorba de Jennifer Hudson, pe care atunci cand am auzit-o cantand am ramas mut si m-am intrebat: " Cum dracu a acceptat Beyonce sa cante langa fata asta? E mult prea buna!". Jennifer Hudson nu este un produs care sa aiba un ambalaj foarte comercial, insa , cu toate acestea, a depasit barierele unei lumi in care conteaza, in proportie de 90%, doar cum arati. Sa fie asta o dovada ca o mare valoare inca poate invinge stereotipiile? As vrea sa fie asa, imi place sa cred asta.
Pentru Jennifer Hudson totul a pornit de la "American Idol", unde s-a facut remarcata. A fost distribuita apoi in primul sau film, "Dreamgirls", iar primul ei rol intr-un film = primul Oscar, o performanta exceptionala. Apoi am urmarit-o pe internet sau la tv, i-am ascultat albumul de debut, care i-a adus si un Grammy pentru cel mai bun album R&B. Are interpretari live magistrale, talentul de mare cantareata fiind perfect completat de cel de actrita de Oscar, asadar combinatia dintre cele doua nu poate fi decat un rezultat de 5*****. Piesa "You pulled me through", cantata live la premiile Grammy, te rascoleste prin interpretare, amploare si calitatea cu totul iesita de comun a glasului lui Jennifer Hudson. "Spotlight" a fost primul single extras de pe albumul sau de debut, iar "If This isn't love" este ultimul single aflat in promovare.
Pot spune, fara teama de a exagera, ca Jennifer Hudson este poate cea mai mare cantareata a ultimilor 10 ani si as pune-o la egalitate, ca valoare, cu Whitney Houston ( atunci cand aceasta era in plina glorie si inca mai putea canta), daca nu chiar mai sus.

"Miezul zilei" - TVR1 - printre foarte putinele emisiuni care si-au adus aminte de Laura Stoica la 3 ani de la disparitie

Stiu ca am vorbit mult despre Laura in ultimul timp aici, pe blog, insa ea merita mult mai mult decat atat.
O surpriza placuta am avut astazi cand am urmarit emisiunea "Miezul zilei", prezentata de Iuliana Marciuc la TVR1, poate printre putinele emisiuni care nu se prostitueaza pentru audienta. La rubrica "Remember", Iuliana Marciuc ne-a propus sa ne-o reamintim pe Laura Stoica, difuzand 2 clipuri de-ale Laurei. Un gest frumos care merita felicitari, cu atat mai mult cu cat televiziunile care au fost "calare" acum 3 ani pe nefericitul eveniment, in care Laura si Cristi, logodnicul ei, si-au pierdut vietile, aproape nici nu s-au sinchisit sa pomneasca ceva despre ei, cu foarte mici exceptii. De asemenea, Catalin Botezatu, invitat in emisiunea Iulianei, a vorbit cu emotie despre Laura si amintirile care il leaga de ea, de colaborarea pe care a avut-o cu Laura la "Cerbul de aur" si alte evenimente. Si stiu ca ce spunea este adevarat, nu chestii "umflate", pentru ca asa se cade sa vorbim despre cei care nu mai sunt langa noi. A fost o placere s-o revad si pe Giulia Nahmany, cantareata de origine israeliana si prezentatoare a emisiunii "Transformarea", TVR1, care a vorbit despre Laura asa cum putini o fac.
Multumim emisiunii "Miezul zilei" pentru aceste momente!

Mai jos puteti vedea un clip nou de pe youtube in memoria Laurei:

LAURA STOICA - "DIRECT SPRE RAI"

Acum 3 ani Laura Stoica, Cristi Margescu si copilul lor nenascut ieseau de pe scena vietii.

" Da, Doamne, cantec,
Da, Doamne, vers,
Sa port credinta mea
In univers!"

Si Dumnezeu i-a dat Laurei cantec, i-a dat vers, sa-si poata purta credinta in univers, asa cum tulburator canta in 1990 la Festivalul de la Mamaia.
Apoi a cantat " Un actor grabit", destinul a facut ca ea insasi sa devina actrita, insa una care a parasit decorul si scena brusc, violent, in plin spectacol!

29 octombrie 2005 - Laura & Cristi - "Poveste de dragoste" la Surprize,Surprize

Ne este dor de tine, Laura!

... si ati plecat direct spre rai

3 ANI - AMINTIRI DINTR-UN VIS

LAURA STOICA

Peste 3 zile se implinesc 3 ani de cand Laura nu mai este ... nici acum nu pot spune ca m-am obisnuit ... nu, nu ma pot obisnui ca Laura sa nu mai fie. Da, stiu, cineva mi-ar putea raspunde ca ea exista in sufletele noastre, in amintiri. Pentru mine nu e de ajuns, mie imi lipseste la modul profund, a lasat un gol, am pierdut un mare prieten cu care rezonam, cu Laura am impartasit atat de multe, intr-o perioada in care prietenii mei erau extrem de putini, aproape inexistenti. Laura era oaza in care evadam dintre cei 4 pereti, imi dadea putere, ma facea sa redescopar in mine noi resurse, puterea de a merge mai departe, de a trece peste momentele grele, si nu au fost putine, cel putin asa le percepeam in acele vremuri.

Mi-e dor de Laura, de bucataria in care beam uneori cafeaua dimineata, de soarele care patrundea printre draperiile sufrageriei ei, de mirosul florilor de tei atunci cand ne plimbam seara pe Bulevardul Unirii, de fulgii de zapada din preajma Craciunului, de ploaia prin care o vedeam pe Laura in intersectie, venind de la cumparaturi. Mi-e dor sa jucam table, sa stam de vorba la nesfarsit noaptea, Laura intinsa pe un fotoliu fumand o tigara, mi-e dor .... Am si acum canile de cafea pe care mi le-a facut cadou imediat dupa ce eu i-am spus ca-mi plac mult canile ei, am piatra pe care mi-a adus-o din America...

O mai visez uneori si ma trezesc cu o senzatie puternica, ca si cum ar fi prezenta! Uneori ma surprind gandindu-ma la ea si imi dau seama ca in mintea mea e ca un tablou care incepe sa-si piarda culorile sau ca e ca si cum nu ar fi fost niciodata! Si mi-e dor ...

Laura Stoica - Franturi de trecut - Editie de colectie - Jurnalul National